miercuri, 25 august 2010

S-a dat drumul la subventii in agricultura

Ministerul Finantelor Publice a deblocat joi, 13 mai, subventiile restante catre agricultori pe anul 2009, platile incepand de vineri, 14 mai, conform declaratiei secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Radulescu.
Decizia a fost luata in urma intanirii de joi a Reprezentanţilor Federaţiei Agrostar cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihai Dumitru, şi cu ministrul finanţelor publice, Sebastian Vladescu. Intalnirea a avut loc pentru a se discuta despre problemele cu care se confruntă în prezent agricultura din România. Circa 1.000 de agricultori, membri ai Federaţiei Agrostar şi ai altor asociaţii din domeniu, au protestat marţi timp de două ore în faţa Guvernului. Printre revendicările agricultorilor au fost achitarea integrală a subvenţiilor restante din agricultură pentru anul 2009, diminuarea preţului la motorina utilizată în sectorul agricol, punerea în funcţiune a sistemului naţional de irigaţii şi găsirea soluţiilor de susţinere a irigaţiilor din România, precum şi găsirea de soluţii pentru diminuarea evaziunii fiscale din domeniu.
Reprezentantul MADR a spus că în ceea ce priveşte acciza la motorină, în prezent se aşteaptă de la Bruxelles aprobarea în acest sens. "Guvernul deja a aprobat această hotărâre, aşteptăm aprobarea şi de la Bruxelles", a spus Adrian Rădulescu. Despre Vladescu, acesta a spus ca “este primul ministru de finanţe în 20 de ani, care spune că prioritatea numărul 1 este agricultura"
Cu toate acestea ministrul Vladescu il considera vinovat pe Adrian Radulescu pentru blocarea fondurilor catre fermieri, si a cerut joi demisia acestuia. "Vladescu ne-a reproşat ca nu i-am cerut, iar eu i-am explicat ca nu am cerut deschiderea creditarii, pentru ca s-a terminat plafonul de subvenţii pe trimestrul al doilea şi i-am cerut majorarea acestuia din diminuarea plafoanelor pe trimestrele trei şi patru", a spus Radulescu.

Cristache Radulescu, CJ Ilfov: “Suntem printre primele judeţe din ţară in ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene”

În timp ce România este codaşa Europei la aborbţia fondurilor europene, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov se lauda ca în judeţul Ilfov rata de absorbţie a fondurilor europene este de 92%.

România se situează pe ultimul loc intre ţările din Europa Centrală si de Est la absorbţia de fonduri europene de postaderare in perioada 2007-2009, cu o rata de 2%, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă si audit KPMG. Aceasta rată reprezintă plăţile realizate către beneficiari in perioada 2007-2009, raportate la suma alocată de UE intre 2007-2013. Bulgaria a reuşit să atragă de doua ori mai multe fonduri, având o rată de 4%, iar ţări precum Estonia, Lituania, Ungaria, au rate de absorbţie de peste 10%.

Cu toate acestea, judeţul Ilfov o duce bine la acest capitol, conform declaraţiilor preşedintelui CJ Ilfov, Cristache Rădulescu. “Înca din prima zi de lucru in calitate de preşedinte al Consiliului Judetean Ilfov mi-am propus să atrag cat mai mult din banii europeni. Aceasta este o mare problemă a României, care nu a reuşit să atragă la nivel naţional decât 2% din fondurile europene.”

Domnul preşedinte ne spune că a creat un serviciu specializat in elaborarea şi implementarea de proiecte pentru atragerea fondurilor europene la nivel judeţean şi oferirea de consultanţă gratuită tuturor consiliilor locale ale oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov pentru accesarea acestor fonduri. “Am început lupta pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile prin elaborarea si implementarea de proiecte finanţate de Programul Operational Regional (POR) si Programul Operaţional Sectorial (POS Mediu) precum şi prin sprijinirea tuturor consiliilor locale ale judeţului, pentru atragerea fondurilor acordate de Uniunea Europeana prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR).”

Prea puţini funcţionari

Dupa părerea domnului Cristache Rădulescu, cea mai mare piedică în obţinerea de fonduri europene in judeţul Ilfov o reprezintă perioadele lungi de evaluare a proiectelor. Aceasta situatie se datoreaza numarului mic de evaluatori, insă se speră la o remediere în curând, pentru a obţine abrobările mai repede.

La nivel de ţară, situaţia este similara: La finele anului trecut, doar doi funcţionari se ocupau de cele câteva zeci de dosare de rambursare, din bani europeni, a sumelor cheltuite de organizaţii nonguvernamentale pentru pregătirea angajaţilor români. Urmarea: deşi legal ar fi trebuit făcute în maximum 45 de zile, plăţile au întârziat nepermis de mult (chiar şi până la şase luni), astfel încât mulţi dintre cei care au derulat proiectele au ajuns să nu mai aibă din ce să trăiască.

Proiecte de succes

Printre proiectele de succes din judeţul Ilfov, care au reuşit să atragă zeci de milioane de euro din banii europeni se numără: “Modernizarea drumurilor judeţene” (48 mil euro obţinuţi), “Extinderea sistemelor de apa potabila si canalizare” (90 mil euro in curs de obţinere), „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea Spitalului Judetean Ilfov” (18 mil euro obţinuţi), sau “Îmbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgentă in regiunea Bucuresti –Ilfov ISU” (9 mil euro obţinuţi).

În curs de evaluare sunt proiecte precum “Asocierea cu administratiile publice ale oraselor Voluntari si Buftea pentru cofinantarea proiectelor de reabilitare urbană a acestor localitati” (Axa 1 POR, 60 mil euro) sau “Acordarea de consultanta de specialitate” (managementul implementarii proiectelor este pus la dispozitie de CJ Ilfov) oraşelor Otopeni, Pantelimon si Bragadiru pentru realizarea a trei proiecte de reabilitare urbana (70 mil euro).

La nivelul judeţului Ilfov au sanse să atraga fonduri europene atât administraţia publică locală, cât şi companiile din domeniul privat, precum firmele care doresc sa faca modernizări, retehnologizări, achiziţii de echipamente etc. Crisstache Rădulescu îi sfătuieşte pe ilfovenii interesaţi de fondurile europene “să se informeze cât mai corect cu privire la posibilitaţile de accesare a fondurilor europene, apelând la instituţiile abilitate si aici mă refer la Consiliul Judeţean Ilfov. Agenţia pentru Dezvoltare Rurală, Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit.”

CSR-ul, sau cum să dai înapoi comunităţii

Pe 25 şi 26 mai a avut loc la hotel Intercontinental, din Bucureşti, Conferinţa Internaţională de Responsabilitate Sociala, ajunsă la cea de-a cincea ediţie. Intitulata CSR’10 „Pulling in the Right Direction”, conferinţa a reunit peste 20 de experţi internaţionali şi autohtoni pentru a arăta cum se construiesc afacerile profitabile, aplicând principiile responsabilităţii.

CSR-ul, sau responsabilitatea scociala corporată, este un concept nou în România, dar care şi-a facut intrarea intr-un mod activ si susţinut prin intermediul multinaţionalelor. Acestea, prezente de ceva ani şi în România, vin să implementeze programe globale, bineînţeles adaptate la piaţa locală. După cum ne spune şi doamna Camelia Crişan, lector universitar la facultatea de comunicare, SNSPA “companiile multinaţionale vin cu agenda de afara . Multe dintre filialele companiilor multinaţionale din România au descoperit CSR-ul nu lucrând în Romania, ci primind indicaţii de la compania mamă despre ceea ce ar trebui să facă în România” Insă, tot dânsa ne asigură că acesta este cursul firesc al lucrurilor, companiile privind acţiunile de CSR ca pe o modalitate de a-şi face reclamă în primul rând. Abia apoi încep să conştientizeze importanţa sustenabilităţii afacerilor şi felul în care invaţând şi aplicând CSR-ul în modul în care fac afaceri îi ajută să existe pe piaţă pe un termen mai lung şi să facă profit în mod responsabil.

CSR local

Totuşi, CSR-ul în România este pe drumul cel bun. Domnul Dragoş Dehelean, managing partner la Selenis, şi proprietarul unui important site dedicat CSR-ului ne spune că „este interesant că a început din ce in ce mai mult să apară companii care, la nivel local, să fie preocupate de impactul pe care-l au (…)Multe lucruri depind de presiunea pe care noi, societatea civilă putem să o punem pe astfel de companii. La urma urmei, ele sunt cele care fac profit in comunitaţile noastre şi trebuie să dea ceva înapoi.”

Câteva exemple de campanii de CSR dezvoltate ce mari companii in judeţul Ilfov sunt “Bucurestiul respiră 2007”, prin care s-au plantat aproape 30 000 de metri patraţi de pădure in comuna Copăceni cu ajutorul Carparcement, “SOS – Maşina cu jucării”, un program marca Vodafone, pentru copii din mai multe localităţi, care a inclus peste 100 de activităţi de educaţie prin joc, “BCR Speranţe 2009” prin care o fetiţă săracă din Sinteşti a fost ajutată să-şi urmeze visul de a deveni cântăreaţă, ecologizarea pădurii Cernica relizată împreună cu Cosmote, “Împreună mai aproape de oameni”, prin care Tuborg a împarţit sucuri şi alimente nevoiaşilor în preajma Crăciunului, şi multe altele.

CSR-ul si schimbarea

Revenind la eveniment, acesta militează pentru colaborarea din ce in ce mai buna intre organizatii, dincolo de colaborarea internă, integrarea disciplinei de CSR in celelalte discipline de business, reducerea deşeurilor, managementul apei si eficienţa energetică, dar şi pentru zdruncinarea mitului cum că CSR-ul este doar o altă modalitate de promovare a companiilor, alături de PR şi advertising. La fel, CSR-ul nu trebuie înţeles ca un moft sau chiar o modă a companiilor mari. Oricine se poate implica in acţiuni de CSR. “Ce ar putea să facă un mic patron de magazin ar fi să ştie că biblioteca publică de la el din oraş ar avea nevoie de nişte acadele pentru că organizează un concurs de eseuri si să le doneze. Sau, ar putea să doneze un litru de vopsea pentru ca să se vopsească geamurile şcolii. Astfel de acte mici înseamnă foarte mult pentru comunitate si pot fi făcute de oricare dintre noi”, ne spune Camelia Crişan, lector universitar la facultatea de comunicare, SNSPA.

De organizarea evenimentului s-a ocupat doamna Luminiţa Oprea, fondator şi strategist la Saga Business & Community, care ne spune că principalul scop al acestor conferinţe este educaţia. Doar prin educaţie se poate aduce CSR-ul şi la nivel local, dar şi la nivel de companii mici. Tot prin educaţie se poate invăţa că puţin câte puţtin se poate schimba lumea. “CSR10 – Pulling in the Right Direction, realizează conexiunea intre a educa şi a face posibil, între atitudine si comportament, între a vrea şi a face. Motivul pentru care am iniţiat această serie de conferinţe – am facut ce am ştiut mai bine pentru a inspira schimbarea“.