Ministerul Finantelor Publice a deblocat joi, 13 mai, subventiile restante catre agricultori pe anul 2009, platile incepand de vineri, 14 mai, conform declaratiei secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Radulescu.
Decizia a fost luata in urma intanirii de joi a Reprezentanţilor Federaţiei Agrostar cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihai Dumitru, şi cu ministrul finanţelor publice, Sebastian Vladescu. Intalnirea a avut loc pentru a se discuta despre problemele cu care se confruntă în prezent agricultura din România. Circa 1.000 de agricultori, membri ai Federaţiei Agrostar şi ai altor asociaţii din domeniu, au protestat marţi timp de două ore în faţa Guvernului. Printre revendicările agricultorilor au fost achitarea integrală a subvenţiilor restante din agricultură pentru anul 2009, diminuarea preţului la motorina utilizată în sectorul agricol, punerea în funcţiune a sistemului naţional de irigaţii şi găsirea soluţiilor de susţinere a irigaţiilor din România, precum şi găsirea de soluţii pentru diminuarea evaziunii fiscale din domeniu.
Reprezentantul MADR a spus că în ceea ce priveşte acciza la motorină, în prezent se aşteaptă de la Bruxelles aprobarea în acest sens. "Guvernul deja a aprobat această hotărâre, aşteptăm aprobarea şi de la Bruxelles", a spus Adrian Rădulescu. Despre Vladescu, acesta a spus ca “este primul ministru de finanţe în 20 de ani, care spune că prioritatea numărul 1 este agricultura"
Cu toate acestea ministrul Vladescu il considera vinovat pe Adrian Radulescu pentru blocarea fondurilor catre fermieri, si a cerut joi demisia acestuia. "Vladescu ne-a reproşat ca nu i-am cerut, iar eu i-am explicat ca nu am cerut deschiderea creditarii, pentru ca s-a terminat plafonul de subvenţii pe trimestrul al doilea şi i-am cerut majorarea acestuia din diminuarea plafoanelor pe trimestrele trei şi patru", a spus Radulescu.
miercuri, 25 august 2010
Cristache Radulescu, CJ Ilfov: “Suntem printre primele judeţe din ţară in ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene”
În timp ce România este codaşa Europei la aborbţia fondurilor europene, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov se lauda ca în judeţul Ilfov rata de absorbţie a fondurilor europene este de 92%.
România se situează pe ultimul loc intre ţările din Europa Centrală si de Est la absorbţia de fonduri europene de postaderare in perioada 2007-2009, cu o rata de 2%, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă si audit KPMG. Aceasta rată reprezintă plăţile realizate către beneficiari in perioada 2007-2009, raportate la suma alocată de UE intre 2007-2013. Bulgaria a reuşit să atragă de doua ori mai multe fonduri, având o rată de 4%, iar ţări precum Estonia, Lituania, Ungaria, au rate de absorbţie de peste 10%.
Cu toate acestea, judeţul Ilfov o duce bine la acest capitol, conform declaraţiilor preşedintelui CJ Ilfov, Cristache Rădulescu. “Înca din prima zi de lucru in calitate de preşedinte al Consiliului Judetean Ilfov mi-am propus să atrag cat mai mult din banii europeni. Aceasta este o mare problemă a României, care nu a reuşit să atragă la nivel naţional decât 2% din fondurile europene.”
Domnul preşedinte ne spune că a creat un serviciu specializat in elaborarea şi implementarea de proiecte pentru atragerea fondurilor europene la nivel judeţean şi oferirea de consultanţă gratuită tuturor consiliilor locale ale oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov pentru accesarea acestor fonduri. “Am început lupta pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile prin elaborarea si implementarea de proiecte finanţate de Programul Operational Regional (POR) si Programul Operaţional Sectorial (POS Mediu) precum şi prin sprijinirea tuturor consiliilor locale ale judeţului, pentru atragerea fondurilor acordate de Uniunea Europeana prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR).”
Prea puţini funcţionari
Dupa părerea domnului Cristache Rădulescu, cea mai mare piedică în obţinerea de fonduri europene in judeţul Ilfov o reprezintă perioadele lungi de evaluare a proiectelor. Aceasta situatie se datoreaza numarului mic de evaluatori, insă se speră la o remediere în curând, pentru a obţine abrobările mai repede.
La nivel de ţară, situaţia este similara: La finele anului trecut, doar doi funcţionari se ocupau de cele câteva zeci de dosare de rambursare, din bani europeni, a sumelor cheltuite de organizaţii nonguvernamentale pentru pregătirea angajaţilor români. Urmarea: deşi legal ar fi trebuit făcute în maximum 45 de zile, plăţile au întârziat nepermis de mult (chiar şi până la şase luni), astfel încât mulţi dintre cei care au derulat proiectele au ajuns să nu mai aibă din ce să trăiască.
Proiecte de succes
Printre proiectele de succes din judeţul Ilfov, care au reuşit să atragă zeci de milioane de euro din banii europeni se numără: “Modernizarea drumurilor judeţene” (48 mil euro obţinuţi), “Extinderea sistemelor de apa potabila si canalizare” (90 mil euro in curs de obţinere), „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea Spitalului Judetean Ilfov” (18 mil euro obţinuţi), sau “Îmbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgentă in regiunea Bucuresti –Ilfov ISU” (9 mil euro obţinuţi).
În curs de evaluare sunt proiecte precum “Asocierea cu administratiile publice ale oraselor Voluntari si Buftea pentru cofinantarea proiectelor de reabilitare urbană a acestor localitati” (Axa 1 POR, 60 mil euro) sau “Acordarea de consultanta de specialitate” (managementul implementarii proiectelor este pus la dispozitie de CJ Ilfov) oraşelor Otopeni, Pantelimon si Bragadiru pentru realizarea a trei proiecte de reabilitare urbana (70 mil euro).
La nivelul judeţului Ilfov au sanse să atraga fonduri europene atât administraţia publică locală, cât şi companiile din domeniul privat, precum firmele care doresc sa faca modernizări, retehnologizări, achiziţii de echipamente etc. Crisstache Rădulescu îi sfătuieşte pe ilfovenii interesaţi de fondurile europene “să se informeze cât mai corect cu privire la posibilitaţile de accesare a fondurilor europene, apelând la instituţiile abilitate si aici mă refer la Consiliul Judeţean Ilfov. Agenţia pentru Dezvoltare Rurală, Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit.”
România se situează pe ultimul loc intre ţările din Europa Centrală si de Est la absorbţia de fonduri europene de postaderare in perioada 2007-2009, cu o rata de 2%, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă si audit KPMG. Aceasta rată reprezintă plăţile realizate către beneficiari in perioada 2007-2009, raportate la suma alocată de UE intre 2007-2013. Bulgaria a reuşit să atragă de doua ori mai multe fonduri, având o rată de 4%, iar ţări precum Estonia, Lituania, Ungaria, au rate de absorbţie de peste 10%.
Cu toate acestea, judeţul Ilfov o duce bine la acest capitol, conform declaraţiilor preşedintelui CJ Ilfov, Cristache Rădulescu. “Înca din prima zi de lucru in calitate de preşedinte al Consiliului Judetean Ilfov mi-am propus să atrag cat mai mult din banii europeni. Aceasta este o mare problemă a României, care nu a reuşit să atragă la nivel naţional decât 2% din fondurile europene.”
Domnul preşedinte ne spune că a creat un serviciu specializat in elaborarea şi implementarea de proiecte pentru atragerea fondurilor europene la nivel judeţean şi oferirea de consultanţă gratuită tuturor consiliilor locale ale oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov pentru accesarea acestor fonduri. “Am început lupta pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile prin elaborarea si implementarea de proiecte finanţate de Programul Operational Regional (POR) si Programul Operaţional Sectorial (POS Mediu) precum şi prin sprijinirea tuturor consiliilor locale ale judeţului, pentru atragerea fondurilor acordate de Uniunea Europeana prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR).”
Prea puţini funcţionari
Dupa părerea domnului Cristache Rădulescu, cea mai mare piedică în obţinerea de fonduri europene in judeţul Ilfov o reprezintă perioadele lungi de evaluare a proiectelor. Aceasta situatie se datoreaza numarului mic de evaluatori, insă se speră la o remediere în curând, pentru a obţine abrobările mai repede.
La nivel de ţară, situaţia este similara: La finele anului trecut, doar doi funcţionari se ocupau de cele câteva zeci de dosare de rambursare, din bani europeni, a sumelor cheltuite de organizaţii nonguvernamentale pentru pregătirea angajaţilor români. Urmarea: deşi legal ar fi trebuit făcute în maximum 45 de zile, plăţile au întârziat nepermis de mult (chiar şi până la şase luni), astfel încât mulţi dintre cei care au derulat proiectele au ajuns să nu mai aibă din ce să trăiască.
Proiecte de succes
Printre proiectele de succes din judeţul Ilfov, care au reuşit să atragă zeci de milioane de euro din banii europeni se numără: “Modernizarea drumurilor judeţene” (48 mil euro obţinuţi), “Extinderea sistemelor de apa potabila si canalizare” (90 mil euro in curs de obţinere), „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea Spitalului Judetean Ilfov” (18 mil euro obţinuţi), sau “Îmbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgentă in regiunea Bucuresti –Ilfov ISU” (9 mil euro obţinuţi).
În curs de evaluare sunt proiecte precum “Asocierea cu administratiile publice ale oraselor Voluntari si Buftea pentru cofinantarea proiectelor de reabilitare urbană a acestor localitati” (Axa 1 POR, 60 mil euro) sau “Acordarea de consultanta de specialitate” (managementul implementarii proiectelor este pus la dispozitie de CJ Ilfov) oraşelor Otopeni, Pantelimon si Bragadiru pentru realizarea a trei proiecte de reabilitare urbana (70 mil euro).
La nivelul judeţului Ilfov au sanse să atraga fonduri europene atât administraţia publică locală, cât şi companiile din domeniul privat, precum firmele care doresc sa faca modernizări, retehnologizări, achiziţii de echipamente etc. Crisstache Rădulescu îi sfătuieşte pe ilfovenii interesaţi de fondurile europene “să se informeze cât mai corect cu privire la posibilitaţile de accesare a fondurilor europene, apelând la instituţiile abilitate si aici mă refer la Consiliul Judeţean Ilfov. Agenţia pentru Dezvoltare Rurală, Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit.”
CSR-ul, sau cum să dai înapoi comunităţii
Pe 25 şi 26 mai a avut loc la hotel Intercontinental, din Bucureşti, Conferinţa Internaţională de Responsabilitate Sociala, ajunsă la cea de-a cincea ediţie. Intitulata CSR’10 „Pulling in the Right Direction”, conferinţa a reunit peste 20 de experţi internaţionali şi autohtoni pentru a arăta cum se construiesc afacerile profitabile, aplicând principiile responsabilităţii.
CSR-ul, sau responsabilitatea scociala corporată, este un concept nou în România, dar care şi-a facut intrarea intr-un mod activ si susţinut prin intermediul multinaţionalelor. Acestea, prezente de ceva ani şi în România, vin să implementeze programe globale, bineînţeles adaptate la piaţa locală. După cum ne spune şi doamna Camelia Crişan, lector universitar la facultatea de comunicare, SNSPA “companiile multinaţionale vin cu agenda de afara . Multe dintre filialele companiilor multinaţionale din România au descoperit CSR-ul nu lucrând în Romania, ci primind indicaţii de la compania mamă despre ceea ce ar trebui să facă în România” Insă, tot dânsa ne asigură că acesta este cursul firesc al lucrurilor, companiile privind acţiunile de CSR ca pe o modalitate de a-şi face reclamă în primul rând. Abia apoi încep să conştientizeze importanţa sustenabilităţii afacerilor şi felul în care invaţând şi aplicând CSR-ul în modul în care fac afaceri îi ajută să existe pe piaţă pe un termen mai lung şi să facă profit în mod responsabil.
CSR local
Totuşi, CSR-ul în România este pe drumul cel bun. Domnul Dragoş Dehelean, managing partner la Selenis, şi proprietarul unui important site dedicat CSR-ului ne spune că „este interesant că a început din ce in ce mai mult să apară companii care, la nivel local, să fie preocupate de impactul pe care-l au (…)Multe lucruri depind de presiunea pe care noi, societatea civilă putem să o punem pe astfel de companii. La urma urmei, ele sunt cele care fac profit in comunitaţile noastre şi trebuie să dea ceva înapoi.”
Câteva exemple de campanii de CSR dezvoltate ce mari companii in judeţul Ilfov sunt “Bucurestiul respiră 2007”, prin care s-au plantat aproape 30 000 de metri patraţi de pădure in comuna Copăceni cu ajutorul Carparcement, “SOS – Maşina cu jucării”, un program marca Vodafone, pentru copii din mai multe localităţi, care a inclus peste 100 de activităţi de educaţie prin joc, “BCR Speranţe 2009” prin care o fetiţă săracă din Sinteşti a fost ajutată să-şi urmeze visul de a deveni cântăreaţă, ecologizarea pădurii Cernica relizată împreună cu Cosmote, “Împreună mai aproape de oameni”, prin care Tuborg a împarţit sucuri şi alimente nevoiaşilor în preajma Crăciunului, şi multe altele.
CSR-ul si schimbarea
Revenind la eveniment, acesta militează pentru colaborarea din ce in ce mai buna intre organizatii, dincolo de colaborarea internă, integrarea disciplinei de CSR in celelalte discipline de business, reducerea deşeurilor, managementul apei si eficienţa energetică, dar şi pentru zdruncinarea mitului cum că CSR-ul este doar o altă modalitate de promovare a companiilor, alături de PR şi advertising. La fel, CSR-ul nu trebuie înţeles ca un moft sau chiar o modă a companiilor mari. Oricine se poate implica in acţiuni de CSR. “Ce ar putea să facă un mic patron de magazin ar fi să ştie că biblioteca publică de la el din oraş ar avea nevoie de nişte acadele pentru că organizează un concurs de eseuri si să le doneze. Sau, ar putea să doneze un litru de vopsea pentru ca să se vopsească geamurile şcolii. Astfel de acte mici înseamnă foarte mult pentru comunitate si pot fi făcute de oricare dintre noi”, ne spune Camelia Crişan, lector universitar la facultatea de comunicare, SNSPA.
De organizarea evenimentului s-a ocupat doamna Luminiţa Oprea, fondator şi strategist la Saga Business & Community, care ne spune că principalul scop al acestor conferinţe este educaţia. Doar prin educaţie se poate aduce CSR-ul şi la nivel local, dar şi la nivel de companii mici. Tot prin educaţie se poate invăţa că puţin câte puţtin se poate schimba lumea. “CSR10 – Pulling in the Right Direction, realizează conexiunea intre a educa şi a face posibil, între atitudine si comportament, între a vrea şi a face. Motivul pentru care am iniţiat această serie de conferinţe – am facut ce am ştiut mai bine pentru a inspira schimbarea“.
CSR-ul, sau responsabilitatea scociala corporată, este un concept nou în România, dar care şi-a facut intrarea intr-un mod activ si susţinut prin intermediul multinaţionalelor. Acestea, prezente de ceva ani şi în România, vin să implementeze programe globale, bineînţeles adaptate la piaţa locală. După cum ne spune şi doamna Camelia Crişan, lector universitar la facultatea de comunicare, SNSPA “companiile multinaţionale vin cu agenda de afara . Multe dintre filialele companiilor multinaţionale din România au descoperit CSR-ul nu lucrând în Romania, ci primind indicaţii de la compania mamă despre ceea ce ar trebui să facă în România” Insă, tot dânsa ne asigură că acesta este cursul firesc al lucrurilor, companiile privind acţiunile de CSR ca pe o modalitate de a-şi face reclamă în primul rând. Abia apoi încep să conştientizeze importanţa sustenabilităţii afacerilor şi felul în care invaţând şi aplicând CSR-ul în modul în care fac afaceri îi ajută să existe pe piaţă pe un termen mai lung şi să facă profit în mod responsabil.
CSR local
Totuşi, CSR-ul în România este pe drumul cel bun. Domnul Dragoş Dehelean, managing partner la Selenis, şi proprietarul unui important site dedicat CSR-ului ne spune că „este interesant că a început din ce in ce mai mult să apară companii care, la nivel local, să fie preocupate de impactul pe care-l au (…)Multe lucruri depind de presiunea pe care noi, societatea civilă putem să o punem pe astfel de companii. La urma urmei, ele sunt cele care fac profit in comunitaţile noastre şi trebuie să dea ceva înapoi.”
Câteva exemple de campanii de CSR dezvoltate ce mari companii in judeţul Ilfov sunt “Bucurestiul respiră 2007”, prin care s-au plantat aproape 30 000 de metri patraţi de pădure in comuna Copăceni cu ajutorul Carparcement, “SOS – Maşina cu jucării”, un program marca Vodafone, pentru copii din mai multe localităţi, care a inclus peste 100 de activităţi de educaţie prin joc, “BCR Speranţe 2009” prin care o fetiţă săracă din Sinteşti a fost ajutată să-şi urmeze visul de a deveni cântăreaţă, ecologizarea pădurii Cernica relizată împreună cu Cosmote, “Împreună mai aproape de oameni”, prin care Tuborg a împarţit sucuri şi alimente nevoiaşilor în preajma Crăciunului, şi multe altele.
CSR-ul si schimbarea
Revenind la eveniment, acesta militează pentru colaborarea din ce in ce mai buna intre organizatii, dincolo de colaborarea internă, integrarea disciplinei de CSR in celelalte discipline de business, reducerea deşeurilor, managementul apei si eficienţa energetică, dar şi pentru zdruncinarea mitului cum că CSR-ul este doar o altă modalitate de promovare a companiilor, alături de PR şi advertising. La fel, CSR-ul nu trebuie înţeles ca un moft sau chiar o modă a companiilor mari. Oricine se poate implica in acţiuni de CSR. “Ce ar putea să facă un mic patron de magazin ar fi să ştie că biblioteca publică de la el din oraş ar avea nevoie de nişte acadele pentru că organizează un concurs de eseuri si să le doneze. Sau, ar putea să doneze un litru de vopsea pentru ca să se vopsească geamurile şcolii. Astfel de acte mici înseamnă foarte mult pentru comunitate si pot fi făcute de oricare dintre noi”, ne spune Camelia Crişan, lector universitar la facultatea de comunicare, SNSPA.
De organizarea evenimentului s-a ocupat doamna Luminiţa Oprea, fondator şi strategist la Saga Business & Community, care ne spune că principalul scop al acestor conferinţe este educaţia. Doar prin educaţie se poate aduce CSR-ul şi la nivel local, dar şi la nivel de companii mici. Tot prin educaţie se poate invăţa că puţin câte puţtin se poate schimba lumea. “CSR10 – Pulling in the Right Direction, realizează conexiunea intre a educa şi a face posibil, între atitudine si comportament, între a vrea şi a face. Motivul pentru care am iniţiat această serie de conferinţe – am facut ce am ştiut mai bine pentru a inspira schimbarea“.
luni, 17 mai 2010
Manifest anti-farmville
Da, folosesc Facebook, si chiar cu placere. Apreciez faptul ca s-a gandit cineva la aceasta varianta imbunatatita a Hi5-ului, unde oamneii seriosi se pot inscrie fara teama de a fi catalogati drept pitipoance, manelari sau pierde-vara, unde companiile pot comunica eficient si interactiv cu publiul lor, unde oamenii isi scriu numele reale (in general) si poti gasi prieteni cu care ai pierdut lagatura etc.
Ceea ce nu mi se pare ok este mania cu Farmville. M-am saturat sa fiu asaltata de dovleci, vitei si fermieri fericiti care ma invita sa cresc legume langa ei (!?) Rand pe rand prietenii mei cad prada acestui curent si tot mai multe request-uri via Farmville imi invadeaza spatiul. Fratilor daca tot va place sa cultivati mutati-va frumos in camp si faceti-o live, va asigur ca va fi mult mai palpitant. Si adevarul este ca am avea nevoie de niste tineri intelectuali prin agricultura, poate se mai misca ceva.
Alt lucru ne-ok la Facebook este tendinta tinerilor de a chat-ui pe aici in loc sa o faca fata-n fata. Sunt surprinsa de cati oameni sunt online pe FB cand mai intru, si de cat timp au sa o arda dubios pe acolo. In schimb cand vreau si io sa ies la o bere ca omu i-ai de unde nu-s. "N-am timp, n-am timp" Eh zau? Da' sa-ti cultivi ceapa pe plantatie ai avut timp nu?
Ah, si mai lasati si Twitter-ul atata vreme cat nu aveti nimic mai interesant de spus decat "Mananc o inghetata buna", "Maine ma duc la bunica".....Mai bine va vedeti fata in fata cu persoanele care chiar ar fi interesate de nimicurile din viata voastra, va mai aerisiti si voi creierasele.
Timp este, daca incepeti sa-l organizati. Eu lucrez 8-9 ore pe zi, sunt in plina sesiune/licenta, am relatie de mentinut si totusi rar voi refuza o iesire cu prietenii (offline!). Relatiile interumane fac lumea sa se invarta, nu relatiile online. Convingerea asta cred ca ma face si sa scriu atat de rar aici.
Uite aici o stire interesanta pentru toti iubitorii de Farmville. Muahahahahaaa!
PS: I,m not evil I just have strong opinions :)
Ceea ce nu mi se pare ok este mania cu Farmville. M-am saturat sa fiu asaltata de dovleci, vitei si fermieri fericiti care ma invita sa cresc legume langa ei (!?) Rand pe rand prietenii mei cad prada acestui curent si tot mai multe request-uri via Farmville imi invadeaza spatiul. Fratilor daca tot va place sa cultivati mutati-va frumos in camp si faceti-o live, va asigur ca va fi mult mai palpitant. Si adevarul este ca am avea nevoie de niste tineri intelectuali prin agricultura, poate se mai misca ceva.
Alt lucru ne-ok la Facebook este tendinta tinerilor de a chat-ui pe aici in loc sa o faca fata-n fata. Sunt surprinsa de cati oameni sunt online pe FB cand mai intru, si de cat timp au sa o arda dubios pe acolo. In schimb cand vreau si io sa ies la o bere ca omu i-ai de unde nu-s. "N-am timp, n-am timp" Eh zau? Da' sa-ti cultivi ceapa pe plantatie ai avut timp nu?
Ah, si mai lasati si Twitter-ul atata vreme cat nu aveti nimic mai interesant de spus decat "Mananc o inghetata buna", "Maine ma duc la bunica".....Mai bine va vedeti fata in fata cu persoanele care chiar ar fi interesate de nimicurile din viata voastra, va mai aerisiti si voi creierasele.
Timp este, daca incepeti sa-l organizati. Eu lucrez 8-9 ore pe zi, sunt in plina sesiune/licenta, am relatie de mentinut si totusi rar voi refuza o iesire cu prietenii (offline!). Relatiile interumane fac lumea sa se invarta, nu relatiile online. Convingerea asta cred ca ma face si sa scriu atat de rar aici.
Uite aici o stire interesanta pentru toti iubitorii de Farmville. Muahahahahaaa!
PS: I,m not evil I just have strong opinions :)
sâmbătă, 13 februarie 2010
Despre tabuuri
Sex, rasism, violenta, religie, sau poate propria intimitate, relatiile familiale, visele sau esecurile. Care sunt acele subiecte interzise pentru tine? Ce te stinghereste atat te de tare incat preferi sa eviti? Unii oameni spun ca sunt lipsiti de prejudecati, ca pot intelege si pot discuta deschis despre orice . In realitate acesti oameni sunt foarte rari, sau chiar inexistenti. Cu totii ne lovim de tabuuri in viata.
Subiectele tabu se schimba odata cu generatiile, dar si odata cu varsta. In mintea fiecarei generatii exista credinta ca generatia anterioara a fost incatusata de tabuuri inutile, pe care ea le-a inlaturat. Pentru strabunicile noastre era tabu sa li se vada gleznele in public, bunicii nostri nu pot vorbi in ruptul capului depre sex, iar pentru parintii nostri erau tabu glumele la adresa presedintelui si plecarile in strainatate. Astazi toate acestea sunt ceva obisnuit, parem o generatie lipsita de tabuuri comparativ cu cea dinaintea nostra. Insa cu siguranta copii nostri vor gandi la fel despre noi. La fel, pentru un copil poate fi subiect tabu pachetul de tampoane din dulapul de la baie, iar pentru un adult tabu poate fi marirea de salariu pe care si-o doreste.
Tabuurile variaza de la o cultura la alta dar si de la o familie la alta, si ne conformam lor, de multe ori fara sa ne dam seama. Unele culturi au tabuuri ce pot parea bizare altora. In India spre exemplu, este interzis sa atingi un om cu mana stanga, considerata impura, in Tarile Arabe a multumi gazdei este o insulta, iar pentru budisti capul este sacru si nu trebuie atins. Incalcarea acestor tabuuri poate avea consecinte grave. La fel, in unele familii se poate discuta despre lucruri care pentru altele par de neimaginat. Uneori tabu poate fi faptul ca sotia castiga mai mult decat sotul, sau ca sotul nu isi suporta soacra.
Insa exista si tabuuri care raman neschimbate de timp si spatiu. Rusinea fata de unule lucruri naturale este un exemplu. Suntem invatati de mici ca unele lucruri trebuie ascunse, pentru ca sunt urate, obscene, deranjante. Nimeni nu vrea sa vada sau sa vorbeasca despre momentul in care oamenii merg la toaleta, au gaze sau chiar despre momentul nasterii, considerat o imiagine scarboasa. In plus, fiecare om isi creeaza o sfera a intimatatii pe care pur si simplu nu vrea sa o imparta cu nimeni. Chiar si cea mai mica intruziune in aceasta sfera poate fi extreme de neplacuta: sa fii surprins facand ceva ce nu era destinat pentru ochii sau urechile altora este un cosmar cotidian.
Tabuurile se si educa. Putem invata sa trecem peste unele si sa adoptam altele, in functie de situatiile in care ne poarta viata. Invatam sa ne tinem gura atunci cand e cazul, sa acundem reactii care am observant ca ii deranjeaza pe ceilalti. In ultima instanta, tabuurile pot fi considerate si o metoda de control social, ceva necesar adaptarii la viata in colectivitate.
vineri, 12 februarie 2010
Connect-R, sau succesul construit cu propriile forte
Dragostea pentru muzica l-a insotit inca din copilarie pe Stefan Mihalache, cunoscut sub numele de Connect-R. Acesta s-a nascut in Vountari, pe 9 iunie 1982 si nu s-a ferit niciodata sa spuna ca provine dintr-o familie de tigani, care insa i-a asigurat o educatie solida.
Este tinichigiu de profesie, insa nu a practicat niciodata aceasta meserie. A lucrat ca vanzator de ziare, promoter, fotocopiator, scenarist si altele, pe vremea cand nu se putea intretine din muzica. Cat despre numele sau de scena, acesta a fost ales la inceputul carierei pentru ca pe atunci “erau la moda nickname-urile”. “Connect” pentru ca este omul care conecteaza ascultatorii la mesajul pieselor si “R” pentru ca mama sa si-ar fi dorit sa-l cheme Relu.
Primele sale incercari in muzica au fost prin clasa a VIII-a, cand asculta hip-hop si r’n’b si scria caiete intregi de versuri. A fost remarcat de un om influent pe atunci in lumea hip-hopuui si a debutat in 1997 alaturi de Bull-Dog in formatia “Giganzii”. Prima lor piesa este “Observ” de pe compilatia “Real Hip-Hop“. In 1998, apare primul lor hit, piesa “Operatie pe Suflet Deschis “ce ajunge pe locul 2 in Top 50 Radio. Insa proiectul nu a rezistat multa vreme, in lipsa unei case de productie. In 2000, Connect-R a fondat “Veritasaga”, alaturi de Jivago, Preaetor si Dribbler , o trupa underground de hip-hop, care canta prin cluburi si festivaluri. Apoi a colaborat cu RACLA la cateva piese, fiind cooptat in cele din urma in trupa, dupa plecarea lui K-Gula, in 2000. Impreuna cu Rimaru a scos abumul “DEXteritate”.
Au urmat mai multe featuring-uri, vocea ui Connect-R pretandu-se la o varietate de stiluri muzicale. Cele mai cunoscute sunt colaborarile cu Loredana, Delia, Arsenie, Mandinga si, mai ales, cu Alex Velea. De altfel, piesele “Dragoste la prima vedere” si ”Daca dragostea dispare”, cantate alaturi de Alex, au fost cele care l-au propulsat. In cele din urma, Connect-R s-a ambitionat si a reusit sa-si lanseze primul album solo, in 2008. Denumit dupa single-ul ”Daca dragostea dispare”, acesta a fost un real succes, si a beneficiat si de alte colaborari cu nume precum Smiley, Alex, Felipe, Don Baxter, Motzu sau Bishop. Piesele de pe album reprezinta o combinatie de hip hop, r&b, soul si ritmuri jamaicane, artistul muncind la ele aproape 3 ani.
In 2009 apare super hitul “Burning Love”, de pe albumul “Connect-R si prietenii 2009”, care a incendiat la propriu si la figurat posturile de radio si TV dar si cluburile. Aceasta s-a mentinut zie in sir in topul Nielsen Music Chart, fiind cea mai difuzata melodie a verii. In martie 2010 Connect-R a fost ales sa cante in deschiderea concertului “Who’s Bad”, in memoria lui Michael Jackson, la Sala Palatului. Astazi el este unu dintre cei mai apreciati artisti autohtoni, si unul dintre candidatii favoriti la faima internationala. Insa Connect-R a muncit enorm sa ajunga aici, si nu a uitat niciodata de unde a plecat.
ATB – “Future Memories” Review
German DJ Andre Tanneberge, best known as ATB, has managed to make such a huge name of himself, that he is often named one of the best DJ’s in the world. Ever since his first super hit “9PM (Till I come)”, back in the early 2000’s, he’s managed to stay on top and has gained more and more fans.His unique sound, combining dance, trance and chill-out, became a signature, making sure you will always recognize an ATB track no matter where and when. But, he has also made some original combinations, like the ones on the “Trilogy” album, considered a bit too rock by some of the fans. We can say that each album has brought something new, maintaining his personal signature. His 7th album, “Future Memories” was long awaited by the fans, and represents a return to the origins of ATB and to the instrument that made him famous, the synthesizer.
Nicely organized, “Future Memories” continues with the format he established with 2000’s “Two Worlds”: a double disc release composed of a dance disc and a chill disc. The first is full of beat, and sounds a bit like “No silence”, but is a little more dance than trance. It also offers some hardcore sounds like the ones from the “What about us” track. The second disc is slow and ambiental, containing very relaxing masterpieces such as “Road to Malibu”. A nice surprise is the comeback of Roberta Carter Harrison, among the voices that appear on the album, the two artists having a long history together. ATB also collaborated with other trance darlings for this album, like Betsie Larkin, Tiff Lacey, Aruna, Jan Löchel and Kaskade’s discovery Haley.
Both the technical and the compositional quality of the two discs is outstanding, having a very clear and energizing sound. Soft pianos are contrasting the hard drums and bases, making each track a perfect representation of the ATB gender. It’s hard to say which track is the biggest hit from this album, as it is a very cursive one. Some fans might even complain that it lacks the old days hits, like “Marrakech” from “No silence” or “Long way home” from “Addicted to music”, but this simply proves that every single one of the 14 tracks is worth listening. My personal opinion is that “What About Us,” “Swept Away,” “A New Day,” “Gravity,” and “My Saving Grace” are true gems on the first disc. As for the second one, you will love each and every second of its enchanting sound.
For the consecrated fans of the platinum disc winner DJ, the limited edition of this album offers a DVD with filmed footage from ATB’s tour around the world. As for his concerts, the last ATB concert in Romania was hosted by Kristal Glam Club, in November 2009, so we can expect another one probably soon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
